Pofta de viata...

E greu sa visezi dupa ce ti-au fost taiate aripile, dar ce sa faci cu pofta asta enorma de viata? E ca si cum ai merge pe un drum, te-ai impiedicat, te-ai lovit, ai cazut si incerci sa te ridici, chiar daca te doare... hmm... dar oare putem compara durerea fizica cu cea sufleteasca?
Mii de ' De ce'-uri si pan in ziua de azi, si doar unicul raspuns cu care te consolezi, asa a fost sa fie.Nu vreau sa dau vina pe tine, caci o mare parte din vina o am si eu, dar totusi ma gandesc "If you get a chance, take it.If it changes your life, let it." Tu nu ai vrut sa o lasi...tu ai vrut sa ramana totul asha cum a fost...tu..tu..tu..dar nu mai are nici un rost Ziceai k dak ne e dat sa fim impreuna, vom fi...pai iata...nu ne e dat...nimeni nici nu mai crede asta...acum nici macar eu...ne-a fost dat...ne-a fost dat sa schimbam viata unul la altul, caci ai aparut in viata mea exact cand nici nu ma asteptam si desi totul s-a inceput ca o gluma a avansat in ceva cu mult mai semnificativ si mai dureros...caci m-ai distrus, si stii asta, in principiu stiu k si tu ai fost...doar ambii am preferat sa lasam totul cum a fost inainte de a ne cunoaste, dar tot ma gandesc oare asta am vrut intr-adevar?...Presupun k da, dak acum nu suntem impreuna...si suntem pierduti...dar totusi eu...eu am pofta nebuna de viata..eu vreau sa ma bucur de cel mai marunt lucru din viata, de raza soarelui, de frumusetea florilor, de cintecul pasarilor,de albastrul cerului...si stii in weekendul asta am avut parte de toate, chiar ieri eram pe acoperisul kmnului ma uitam la cerul senin si se vedea si biserica,si ma gandeam Doamne nu am crezut vre-o data ca am sa ajung aici... Da as vrea sa ma bucur de toate impreuna cu tine, dar dak asa a fost voia Domnului asha sa fie...Vreau sa traiesc, vreau sa fiu fericita, vreau sa iubesc...chiar dak nu pe tine si nu langa tine...Vreau sa ma simt eu...si cred k incetul cu incetul incep sa-mi revin...:)