Experienta...

vreau sa intorc timpul si nu pot...cred k as fi putut face o alegere mai buna, dar e prea tarziu deja,,,Cum spune cineva "Am fost amagita de nume";)) Atat de entuziasmata, imi parea la inceput k totul era perfect doar k lipsea persoana iubita,si acum...akum...mda...experienta! cum a zis fratimi-o...
Sa spun k regret? nu cred k as indrazni sa o fac, am profitat de orice clipa, mai mult cred k de acele 7 ore dormite pe zi, k eram asa de obosita k numai asta si vroiam,dar asta nu se numeste a regreta...Sa dau vina pe soarta? nici asta nu e o scuza...a fost asa cum trebuia sa fie,,,doar cum sa dau fata cu parintii? nu am obrazul...Bani, bani si ink o data bani, asta cred k a fost gandul meu in continuu...Oare am devenit materialista? NU! Nici nu se pune problema, era vb de banii care trebuie sa-i intorc...
Am obosit, f tare... Akum ma-ntelege doar 1 persoana...sper sa o poate faca si altii...

fericirea pe pamint ...

one - for all the memories




two - for all the things I had once, the things which will never come back



three - because we always forget, at least we try, if not ...





Caut fericirea
Pe pamant
Fara nici o teama
Doar cu tine in gand
Departarea ascunde
Amintiri, vise, lacrimi
Si sperante in priviri

Staaaai...
Noaptea in zori dispare
Nuuuuu...
Incerca sa fugi acum de mine
Staaaai...
Dragostea nu moare
Lasa tot in urma ta...
Vom uita...

Am fugit de tine
De trecut
Ce-am iubit in taina
Tot ce am pierdut
Cum pot oare timul...sa-l opresc?!
Fara tine...nu mai stiu sa zambesc

once upon a time ...

oare in sfirsit nu-mi mai pasa? oare in sfirsit ma pot bucura de liberatea mea sufleteasca? cit e de bine este sa nu mai pui totul la suflet asa usor! Doamne! multumesc ca mi-ai dat Putere si Dorinta sa-l uit, sa-l las in urma mea pentru totdeauna ... cit de usor las telefonul jos cind mai primesc vreun mesaj de la el, nimic nu ma mai trage sa-i raspund ... am primit de la orange 200 de mesaje pe care le-as putea folosi, dar nu vreau, nu mai vreau sa-i scriu, pentru ca pentru mine nu mai conteaza, pentru ca nu merita ... el nu merita ... si observ cum usor usor nu-l mai am in ginduri si chiar nu-mi pasa ce crede, ce spune, e vinovat si stie ... pot sa ascult si acele melodii care ma legau de el si nu ma simt rau cum ma simteam odata ...



oare intr-adevar l-am lasat in trecut in sfirsit? once upon a time you were my everything ... nu-mi vine sa cred ... free to be free ... free to love again ...

P.S : ma simt acum cam ca in imaginea de mai sus! :))))))))))))))))

flori daruite ,,,

Si acuma ca tot am dat-o putin in ritmul florilor, pe care eu personal le ador, am si eu o intrebare mai deocheata ... hmmm ... tot incerc sa gasesc raspuns ... oare ce insemnatate au aceste flori cind le daruiesti cuiva ???



as vrea sa stiu ca tot ma macina un gind :( ... asa ca ma apuc sa caut :D ...

Hey! It’s me again :D !

am atit de multe de povestit incit atunci cind va ajunge si momentul sa-ti spun cred ca nu voi sti cu ce sa incep si nici nu voi sti ce sa zic :P ,,,



fata! Am acuma o melodie pe care o ador :D si stii? Iaca cintecul asta niciodata nu ma lasa sa fiu trista! “shine on” – tre sa-l stii >:D< asa tare imi place ... sper ca atunci cind il vei asculta sa-ti ridice dispozitia! Si mai este si celalalt – “after the rain” ,,, tot e tare optimist :) nu stiu de ce au dat-o mai multi pe genul acesta de muzica dar e chiar very very fain :))

“let me be the love that comes from the sun ...” – cam asa ceva :D - “ let me be the rainbow raising on” asa tare vreu sa strig! Nu stiu de ce, nu pot sa-mi dau seama de motiv, dar nici nu prea vreau ... adevarul este ca nimic nu mai e cum a fost inainte si eu m-am cam schimbat ... don't worry! E inspre bine ;;)
P.S : fata! Uite aici un cadou de la mine ca stiu ca-ti plac! :*:*:*:*:*:*:*:*

Sunt Fericita ....

duminica trecuta ne-am dat intilnire cu fetele...in acelasi loc: la stephan ze great cum il numim noi ... pacat ca nu am fost toate, doar 4 ... eiii ... poate in 2012 ne-om aduna odata ... cit de tare imi este dor de fetele mele si de nebuniile pe care le faceam la camin ... cum mai trece timpul, nici nu ne dam seama ... fiecare dintre noi avea ceva de povestit, ceva nou despre ea ... atit de mult ma bucur ca anul acesta in sfirsit fiecare si-a indeplinit visul ... fiecare avem planuri de viitor, suntem multumite de ceea ce avem acum ... cu o viata noua a ei ... cred ca degraba nu ne vom mai intilni toate asa prin chisinau, acuma nu vom mai avea cum, poate numai cite doua, caci dorina pleaca la sibiu si dupa cite am inteles ne asteapta akolo, k ea pe acasa nu mai are de gind degraba sa vina ... sunt atit de fericita pentru noi ...



sunt fericita ca acum suntem toate fericite ... asa cum anul trecut a fost doar dezamagire pentru noi - asa anul acesta pot spune ca totul e atit de bine si atit de frumos ... sunt cea mai fericita ca in sfirsit "a venit soarele si pe strada noastra" cum a spus aurica ... din punct de vedere studentesc suntem multumite, mai ramine sa fie super bine si din punct de vedere sentimental ... dar oricum e fain >:D< si ma bucur mult mult mult! Gagicele!!!!!!!! va iubesc pe toate si va pupacesc! cit as mai vrea o saptamina makar sa mai stam in aceeasi camera, sa dansam pe mese si sa strigam ca niste nebune seara cu muzica la maxim, sa dansam butelcuta si sa mai invatam sirguincios la iarba verde! :*:*:*:*:*

Indiferenta ...

cine stie? poate cindva o sa ajungi sa citesti din nou aici, o sa ajungi poate sa intelegi ce si cum ... poate citesti chiar acum ... nu prea ma intereseaza parerea ta cu privire la "prostiile" care sunt scrise aici, caci asa le-ai numit atunci - "prostii" ... dar pur si simplu vreau sa intelegi, ca pe urma o sa ajungi sa ma intrebi "da ce am facut de nu vorbesti iar cu mine?" poti sa-ti pierzi timpul citind aici daca o sa vrei sa ma intelegi pe mine - "marea ta dragoste si visul tau de cind m-ai vazut prima data" cum mai spuneai tu ... am fost, nu mai sunt - chiar daca nu vrei sa ma lasi-"eu niciodata nu voi renunta la tine"-demult ai renuntat as spune eu ...

din partea mea cuvinte dulci niciodata nu vei mai auzi, poti sa ma suni cit nu mai suna si sa-mi spui ce mult ma iubesti, nu mai cred nici o vorba si chiar nu ma mai doare nici un cuvint de al tau, nimic ... am ajuns sa fiu indiferenta la lucruri care cindva ma faceau sa ma pierd, sa nu stiu ce-i cu mine, sa pling toate noptile ... nu ma mai atinge nimic ...

si cam de ce ai inceput sa ma suni saptaminile astea din nou? oare tu te trezesti numai atunci cind iti spun "gata" ... iti dai seama prea tirziu ca ma pierzi si iar apari ..........
trebuia sa-ti iti spun "ajunge" mai demult poate aveam mai multa atentie din partea ta pe tot parcursul anului ... ce sa faci? imi era frica sa nu te pierd, si la ce am ajuns? am ajuns sa te las eu, deam de vreo cinci ori ... cam ne-am schimbat cu locul ... acum eu tot evit sa vorbesc cu tine iar tu ma cauti ... cum se invirteste roata : "what goes around comes around" - asa se primeste ...

cineva foarte apropiat mie mi-a spus ca sunt pentru tine ca o icoana, un model de fata al tau, stii ca sunt asa cum sunt, stii ca sunt fidela, ca nu umblu aiurea cu altii cind am pe cineva, stii ca am sa astept omul pe care il iubesc ... stiu de ce nu vrei sa ma pierzi, dar unde e dragostea ta? m-ai pierdut inca din primavara, cind pentru prima data am hotarit sa te las in trecutul departat, cind am realizat ca am si eu o viata de trait ... am ajuns si eu indiferenta ca tine, indiferenta la actiunile tale, indiferenta la "te iubesc-ul" tau ... pentru ce ma mai suni, pentru ce nu ma lasi in pace? daca tot iti traiesti viata ta la fel ca inainte de a fi noi doi impreuna, ce tot ma mai cauti ??? in mintea ta cred ca foarte bine se potrivesc cuvintele " natasa" si "zapasnoi variant" ai gresit persoana! te distrezi cu altele, numai nu cu mine ... cite sentimente am avut pentru tine si singur ai facut sa se piarda ... undeva departe este si pentru mine un om care va ajunge sa ma iubeasca si sa ma pretuiasca, undeva acolo, o sa apara cind nici macar nu o sa ma astept, ca asa e de fiecare data ... cineva care macar sa-si doreasca sa ma vada din cind in cind ...

Puncte de suspensie...

Hmmm, de cind nu am scris si eu aici ceva, mult timp a trecut,doar asa din cind in cand am timp sa-ti citesc toate articolele, unele ma lasa frapata, altele imi trezesc neintelegeri, nush ce se petrece acolo cu tine fata si chiar dak incerc sa-mi dau seama tot nu-mi reuseste, asa k raman doar cu intrebari retorice...
Stii, tot timpul spunem k scrim aici cind ne este rau, si chiar asa si a fost de majoritate, insa de cind sunt aici,mai ales ultimul timp, mi-a fost atat de rau, insa nu am avut nici dorinta, dar nici putere pt a reda starea mea, si m-am obisnuit sa lupt singura cu mine si cu toate problemele.
Stii, ultimul timp atatea ganduri ma chinuie si nu-mi dau pacea, incit asa de tare as vrea sa fiu mica, sa stau la parinti in brate si sa ma bucur de copilarie, dar imi dau seama k trebuie sa infrunt realitatea,trebuie sa fiu puternica pt mine in primul rand, si pentru viitorul meu, si cindva si pt familia mea.
Am obosit, am obosit nu atat fizic cit spiritual...ieri vb cu ai mei...insa tot timpul am zambit, iar mama imi spune la sfarsit ce de bine imi pare sa te vad zambitoare:))) Tii minte e cam aceeasi poveste ca si cu Bucurestiul,,,cind ai mei au aflat ce s-a intamplat doar in decembrie, si numai fratii stiau, acum insa nu stie nimeni,si imi pare rau k ii fac rau cuiva, omului pe care il iubesc, pt k de cind sunt aici el patimeste toti nervii mei si toate crizele mele, si nici nu intelege motivul...Fara sa vreau sa ma descarc pe el, iar cind imi dau seama imi pare rau, insa o fac in continuare...nush cum de ma mai rabda...si cum de mai tine la mine, sper doar sa nu-l pierd cu toate scenele astea...
Vreau acasa,,,vreau ...
P.S.Oricit de greu ar fi, am sa infrunt pana la capta, eu am vrut asta, eu am ales drumul asta, si vreau sa-l duc pan la capata cu demnitate...O noua experinta, o noua lectie, totul pt mine, si pt viitorul meu...si oricum doar stiu k tot ce se face se face inspre bine...
Misss uuuu!>:D<

one more "hiiiiiiiiiiii" !!!!!!!!!!!

fata!!!!!!!!!!!nu stiu cum sa-ti lamuresc dar chiar imi este dor de tine :(( ! poate trece timpul asta mai repede odata! pe de o parte parca as vrea sa mai stea pe loc, dar pe de alta parte asa de dor imi este!!!!! hope you're ok :*:* miiiiiiiiiiiiiiisssssssssssssssssssssssssss youuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

P.S : la noi aici e tare, tare cald, dar eu oricum am ramas alba :D ,,, sper ca macar tu te-ai mai inegrit oleaca >:D<

Armele jos ,,,

Cred ca nu exista un alt cintec la moment care sa exprime tot ceea ce as vrea sa spun acum, este cel mai potrivit, cum l-am auzit prima data am stiut: parca era despre mine ...

Mi-a fost atat de greu
Ma durea , tu stiai
Nimic nu te-a oprit langa mine sa stai
Am strans atatea lacrimi si clipe de dor
Tu nici nu ai vazut ca nu mi-e usor
M-ai lasat intr-un vis , cu sufletul frant
Fiecare clipa ma gaseste plangand
Am trecut peste tot , din mine am rupt
Nu mai am motive pentru tine sa lupt...

Am pus armele jos, nu mai pot astepta
Se pierde toata dragostea
Mi-am strans visele acum si ma doare sa sterg
O clipa doar din inima mea
Nu vreau, sa stiu
Nu imi pasa daca acum iti e greu
Nu vreau, sa spui
Te-ai indepartat de sufletul meu

Nu ma mai suna sa ma minti ca ti-e rau
N-am sa mai adorm langa umarul tau
Nu-mi aminti cum eram amandoi
Nu mai vreau acum sa plang iar pentru noi
Nu vezi cum esti?
Mi-ai facut atata rau
Nu vrei sa te opresti
Ce sa fac? Ce sa-ti cer?
Mi-ai rupt sufletul, stii bine
Si nu mai pot sa sper

Sufletul ...

Pot sa fiu cit de fericita nu as fi, mintea poata sa rida, zimbetul poate usor sa apara pe fata, ochii poate din nou sunt asa cum erau inainte: veseli ... un singur lucru nu mai e acelasi: inima mea ingheata, s-a transformat intr-o bucata de gheata, in mine e rece ... totul dispare incet si ramin doar cu o senzatie de pustietate ... dispare si as vrea ca durerea sa nu lase nici o urma ...

stii t......? Intr-o seara dupa ce am observat ca ai inceput sa te porti aiurea, am vrut sa-ti spun exact asa : “sufletul meu un an intreg a suferit; daca as putea sa-l compar cu ceva l-as asocia cu un obiect frumos. cineva intr-atit si-a batut joc de el, incit frumusetea lui a inceput sa dispara ... cind imi imaginezi sufletul meu vad in fata mea ceva zgiriat, lovit, taiat ... si atunci cind am crezut ca a aparut acel cineva sa il mai cirpeasca oleaca, ghici ce se face el de fapt ? - adinceste ranile si mai tare, continua cu aceleasi lovituri, se foloseste de aceeasi nesimtire de care am avut parte in ultimul an ...” da – cam asa ceva am vrut sa-ti spun dar m-am gindit – “cit de mult mi-a pasat de celalalt si nu s-a meritat, de ce as face-o acum, pentru ce m-as destainui cuiva atit de necunoscut?” si bine am facut ca am tacut ...



apoi iar am gresit – fac aceeasi greseala pentru a-l ierta din nou si a-l lasa pe el sa mai greseasca in nenumarate rinduri fata de mine. Da – eu nu am gresit cu nimic fata de nimeni, poate numai fata de persoana mea ... am facut doar ceea ce mi-a cerut inima ... acuma nu-mi mai trebuie ea, nici nu mai are cum sa ma mai ajute, nu-i, inceteaza sa mai existe cind vine vorba de aceleasi dezamagiri ... nu-mi mai trebuie ... nu mai vreau ... dupa cum am mai spus – timpul vindeca si da – poate timpul si-a facut un pic efectul mult asteptat dar nicidecum nu mi-am revenit acum pentru inca o dezamagire ...

O mama am ...

Astazi vreau sa-i dedic o poezie mamei: Mama, Te iubesc!

O mama am, o mama, numai una,
Si de-a vrea bunul Dumnezeu,
S-o tina-n viata pentru totdeauna
Sa spuna dulci povesti la capataiul meu

Tinuta-m-ai in brate inca din pruncie
La sanul tau cel sfant si parfumat
Mi-ai dat si viata,suflet si iubire
De-aceea iti raman,... vesnic indatorat

Mi-ai aratat pe geam lumina diminetii
Si soarele ce-apune-ncet pe cer
Mi-ai dat pana si bucuria vietii
De-a ma iubi la fel cat te iubesc si eu

Ai stat seara de seara langa mine
Si mi-ai soptit cuvinte lungi zambind
Si doar un lucru am zis mereu aievea
Oh...mama,te iubesc n-am sa te mint

M-ai dus prin locuri mari si prin orase
M-ai invatat ce-nseamna sa fii om,
Si m-ai iubit cum poate nimeni alta
De-aceea te iubesc si eu la randul meu

Mi-e teama de momentul despartirii noastre
Cand norii negri se vor strange-n jurul meu
Si n-o sa aiba cine sa m-alinte
Si am sa mor si eu, de dorul tau

Te chem,te-astept,pe tine tot te caut
Ai fost si vei ramane vesnic in mintea mea
Tu esti lumina ce ma-ndruma-ntotdeauna
Oh...Doamne lasa-mi-o ,te rog,...nu mi-o lua!

Ma rog cu disperare catre Dansul
Poate m-aude si-mi va da un semn
Sa-mi lase-n pace ce am eu mai scump pe lume
Si sa ma ia pe mine-n locul ei, la Dansul, sus in cer

O mama am,o mama,numai una,
Pe care o iubesc si-o voi iubi mereu
Si cat e ziua,luna,soarele de mare
Eu ma mandresc cu ceea ce am eu,
...O mama

Am fost, sunt si mereu voi fi copil ;)

De ce? pentru ca asa sunt eu si daca nu va place nu am ce face ... da - imi place sa ma alint si sa mai si fiu alintata din cind in cind, si nu vorbesc despre alint de genul cadouri, flori sau cine stie ce pentru ca astea niciodata nu au contat pentru mine si nici nu vor conta vreodata ...



...iubesc sa fiu alintata exact cum se alinta un copilas : sa ma mai muste cineva de nasuc din cind in cind, sa ma gidile si sa mor ris, sa ma simt copil ... stiu sa fiu serioasa cind e cazul, stiu sa gindesc matur, dar sunt constienta ca voi avea toata viata inainte pentru a aceasa aceste lucruri: pentru decizii importante, mature care nu intirzie sa apara in ultimul timp ... copilul din mine este mereu optimist, fericit si plin de speranta ... datorita lui mai zimbesc din cind in cind :P >:D<

Octavian Paler - Avem timp

avem timp pentru toate. Sa dormim
sa alergam in dreapta si in stanga
sa regretam ce-am gresit si sa gresim din nou
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine
avem timp sa citim si sa scriem
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam
avem timp sa ne facem iluzii
si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu
avem timp pentru ambitii si boli
sa invinovatim destinul si amanuntele
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare
avem timp sa ne-alungam intrebarile
sa amanam raspunsurile
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam
avem timp sa ne facem prieteni si sa-i pierdem
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa aceea
avem timp sa primim daruri si sa nu le intelegem
avem timp pentru toate
nu e timp pentru putina tandrete
cand sa facem si asta, murim.

Starting from zero ...

Alt drum de întoarcere nu am ... dacă am spus „gata” atunci aşa şi este ... de data asta definitiv ... I had enouh ...

Îmi plac începuturile noi, dar nu şi sfîrşiturile without happy ending ... am spus că încep printr-o tunsoare noua dar se vede că nu prea am timp ... no problem, pînă la 21 de ani reuşesc eu cumva ... îmi plac vorbele mamei mele care întotdeauna încurajeaza „ anul acesta pentru toţi noi va reprezenta un nou început, dar mai ales pentru tine” ... într-adevăr: bucureşti – nu va fi într-atît de nou pe cît de diferit: cămin nou, lume nouă, facultate nouă , Eu – single! Ce bucurie :( ce să mai ... tot pe vechi şi tot pe nou în acelaşi timp ... super :((( ... departe din nou de prieteni, o nouă acomodare ... fie ... cumva ne descurcăm Noi ... Am început să folosesc pronumele „noi” în loc de „eu” încă din ultimul an de liceu ... eu eram „noi” iar prietenul meu pe atunci era pentru mine „voi” .... nu ştiu dacă anul ăsta în bucureşti folosisem aceste înlocuiri de termeni atît de des, dar mie îmi plac :D

P.S : după cum este uşor de observat, am început să scriu cică corect (gramatical) ... nu ştiu ce m-a apucat, probabil am vrut să văd cît o să rezist să mă chinui aşa, căutînd diacriticile limbii romane pe tastatura noastră rusească ... eiii , văd că m-am descurcat ... dar dacă sincer nu ştii cît voi mai continua aşa ... nu cred că va mai ţine mult corectitudinea asta a mea ;) :)))))))))))))

Oameni diferiti - Caractere diferite ...

Se spune ca extremele se atrag ... I agree ... aici incep sa ma contrazic cu o prietena de a mea, care intotdeauna afirma „cu cit mai multe asemanari, cu atit mai bine” ...

La inceput gindeam la fel, dar dupa 3 ani de relatie cu un om cu care eram „pe aceeasi lungime de unda” , am ajuns sa ma plictisesc din ce motiv credeti ? exact din cauza aceasta, ca eram cam la fel: amindoi invatam, ne gindeam cica la viitor din aceleasi puncte de vedere, aveam responsabilitatea de a ne suna in anumite zile (stabilite citeodata), nici unul dintre noi nu fuma, ne purtam decent in societate, adica pe la scoala, nu ne cataram unul pe altul in pauza cum aveau altii obiceiul, mai pe scurt – „perechea potrivita” cum ne mai spunea doamna Getuta :)))))))))))))))))))))))) hmmm, pe timpurile alea poate si eram o pereche foarte potrivita ... dar dupa cum am mai spus mai sus, prea tare ne asemanam si a mai intervenit si distanta ...

la inceput credeam ca numai distanta e de vina, ma gindeam ca sentimentele s-au cam stins din cauza asta, dar abia acum imi dau seama ca nu avea cam nimic de a face ... de ce ar fi avut daca ne vedeam deseori ... hmmm, ma cam deplasez ... dar revin: m-am plictisit, m-am plictisit de acelasi lucru, de acelasi loc de intilnire, de aceleasi vorbe la telefon, de discutii indelungate de cite vreo ora tot la telefon in fiecare zi, monotonie ... cind ne-am despartit cineva m-a intrebat “nu crezi ca dai cu piciorul in noroc?” de ce? Norocul meu in dragoste “sade dupa colt”- mama spune ... daca nu mai suntem impreuna inseamna ca asa a fost sa fie si nu-mi pare rau, bine ca ne-am despartit cit nu era prea tirziu :D .... si iar m-am deplasat cu gindul .... revin din nou: intr-o relatie trebuie sa se completeze cei doi: unul e mai linistit, altul mai zbintuit, unul gelos, altul nu, etc. Incerc sa nu fac comparatii, dar vreau sa ma leg si de distanta un pic. Am gresit spunind ca distanta a fost de vina ... nu, chiar nu ... daca ar fi fost distanta un motiv nu mi-as putea raspunde la o alta intrebare care un an intreg nu m-a lasat in pace: “cum se primeste ca un an intreg nu l-am vazut si la fel de mult il ...... ?” nu gasesc raspuns daca bag la mijloc distanta ... nu gasesc ... cu cit mai nebun este, cu cit mai mult nu ma lasa sa traiesc normal, cu atit tin mai mult la el ... aici apare diferenta dintre ei doi, si cit de mult nu as vrea sa fac comparatii ... dar, de fapt compar cu nici un rau, pur si simplu pentru o analiza asa proprie ... cerul si pamintul ... niciodata nu am spus la nimeni un lucru: dupa ce am realizat ca nu mai simt nimic pentru vit. m-am racit atit de tare, cel putin nu aveam nimic sentimente in mine, si atunci cind am fost pusa in situatia de a spune “da” celelaltei persoane m-am gindit “degeaba, nu-mi place si degraba nu-mi va placea” dapu sa ajung sa-l mai iubesc ... pot spune exact ca in melodia aia “ your imperfections make me whole” ... asa ca “nu spune hop pin n-ai sari” ... eiiiiiiiiii ... oricum trecut e , chiar daca e greu, I’ll make it ;) ...

atit de diferiti am fost, ce am fi avut in comun? Aproape nimic ... as fi vrut sa cred ca ne-am asemanat intr-un singur lucru, in nimic mai mult, as fi vrut sa cred ca am avut macar aceleasi sentimente unul pentru celalalt, as fi vrut sa cred ca m-a iubit cum l-am iubit, pentru ca de la un timp incoace am incetat sa mai cred si in dragostea lui, si nu vorbesc despre dragostea de acuma (asta cred ca nici nu are rost sa o mentionez, el nu ma mai iubeste) , am incetat sa cred ca m-a iubit vreodata ... Doamne! Ce prostii vorbesc!

So, nu cumva sa va imaginati ca daca va asemanati, atunci va potriviti perfect ... no way! ...

P.S : daca recitesc articolul asta imi dau seama ca eu il inteleg dar nu sunt sigura de altcineva care l-ar citi ... nu-i nimic ... nu prea are cine si ma bucur :D ... fata!!!!!!!!!!!!!!! Unde esti?!!!!!!!!!!!!

Cred ,,,

Da ... cel mai straniu lucru este că obişnuim să scriem doar atunci cind ne simtim rău ... cel puţin eu am observat asta la mine ... cum mă simt bine parcă nici nu am chef să ma ating de taste ... uite că acuma revin din nou cu citeva ginduri pierdute, sau poate regasite după scurt timp ... dar nu vreau să le reînviu pentru că nu vreau să mai aibă rost pentru mine, nu mai vreau ... asta e cel mai important, chiar dacă îmi pasă,şi îmi pasă mult, nu mai vreau să îmi pese ... da ... aşa am ajuns să îmi doresc ... am ajuns să nu mai vreau nimic din ce simţeam şi incă mai simt intr-un fel ... nu vreau nimic din trecut, nu vreau viaţa mea "veche" ... nu o vreau, eu nu mai trăiesc în ea, doar visez, iar visele mele nu sunt realizabile ...

realitatea mea se începe de la mine şi tot ceea ce e adevarat ... realitatea mea înseamnă tot ceea ce vad, nu mai cred în sentimentele promise, cred doar în fapte, cred doar în mine şi în ceea ce pot atinge, în ceea ce pot simţi cind ating, nu mai cred în cuvintele spuse în vînt, am ajuns să nu mai cred în propriul meu "te iubesc" pentru că nu mai vreau să-l simt, nu-l mai vreau în aşa fel ... unicul lucru în care vreau să cred la moment este că sunt aici, singură cu mine, fară amintiri, fără ...

Just a song ;) nothing personal :D or maybe just a little ...

Забилась в душу боль, я с нею говорю
И крылья я свои, прохожим подарю.
Любовь на что нибудь осталось заменить
С тобой и без тебя, я снова буду жить.

Ты не тронешь, сердце не тронешь,
Не сломаешь и не угонишь.
Ты не тронешь сердце, признайся
Уходи, уходи и не возвращайся.




Подставив сердцу нож – и мысли далеки,
На самом деле мы – слепые мотыльки.
Ещё немного слёз у неба одолжить,
С тобой и без тебя, я снова буду жить.

Ты не тронешь, сердце не тронешь,
Не сломаешь и не угонишь.
Ты не тронешь сердце, признайся
Уходи, уходи и не возвращайся…и не возвращайся…

Aparenţe înşelătoare ...

Mi-aş fi dorit să nu pierd atît de uşor oamenii la care ţin ... cum spune tatăl meu “cei din neamul nostru se ataşează de oameni foarte repede si suferă în urma acestui lucru” ... aşa sunt şi eu ... poate nu ajung sa-i iubesc sau să cel puţin să le spun acel “te iubesc” , dar incep să ţin la ei repede tare! :) păcat că acei la care ajungem să ţinem niciodată nu mai sunt lingă noi ... mereu pleacă sau cum mi s-a intîmplat mie recent: dispar fară nici un motiv sau cu motive cunoscute numai lor, inventate poate ... stau şi îmi adresez aceeaşi întrebare: „ de ce majoritatea oamenilor îşi formează conluzii pripite, fară a cunoaşte omul pînă la capăt ?” de ce mereu ne conducem după „prima impresie” ? Din propria experienţă am aflat că „aparenţele inşeală” de cele mai multe ori, de aceea am renunţat la „prima impresie” şi încerc să cunosc omul dacă este cazul. Sau pot s-o spun şi altfel: „ce nu-ţi place ţie, nu fă celorlalţi” ... aşa cum mie nu îmi place ca oamenii să ma judece dupa prima impresie sau după ce au auzit ei de la nu ştiu cine despre mine, aşa şi eu nu-i critic şi nici nu îndraznesc să-mi formez vreo părere din prima ... şi chiar dacă aceasta parere apare cumva, nu mă conduc după ea ...

Timpul

De ceva timp incoace am realizat că sunt aici...aici in viata mea si imi place sa ma gindesc că de azi inainte va fi mai bine, imi place sa cred că sunt din nou “eu” ... mai am doar putin pentru “a reveni cu picioarele pe pamint” ... acum imi dau usor seama că totul se face incetul cu incetul si asa este mai ok. Timpul rezolva, vindeca si poate in acelasi timp “iarta” ... atit de multe lucruri aveam sa-i reproşez timpului, dar oare cu ce este de vină el ? oare are vreo vină timpul ? la fel cum si eu i-am dat mai multe second chances lui, exact in acelaşi fel a procedat şi timpul cu mine ... mi-a oferit atit de multe ocazii pentru a-mi da seama de tot ce se intimpla, pentru a vedea adevarul demult cunoscut ... de vina sunt doar eu pentru că nu am ştiut sa-l accept ... din tot ce a fost regret doar slabiciunea mea, adică faptul că mereu iert şi ma las dusă de sentimente şi nu de raţiune ... gîndesc atît de mult pînă a face un lucru, analizez din toate punctele de vedere, ca intr-un sfirşit sa renunţ la toate concluziile mele raţionale in favoare sentimentelor ... dar asta a fost pină aici ... sau poate pină cind se vor naşte alte sentimente care să lupte din nou cu o minte neputincioasă în faţa lor ... dar nici eu nu mai sunt cea care am fost in ultimile 12 luni ... şi există doar 2 persoane, necunoscute la inceput, care au reuşit anul acesta să ma vadă pe mine, sau cel puţin o parte din ceea ce sunt cu adevărat, cea care am fost cindva şi cea care voi fi de azi înainte ... doar doua persoane care au vrut intr-adevar “să mă vadă” ... din pacăte una s-a pierdut atunci cind credeam că lumea imi este mai dragă şi nu ştiu dacă vreodată o voi mai revedea , iar pe tine fată te astept să vii!

my new song ;)

Hey honey
Cat got your tongue
Don't look so funny
Mister comedian
Joke's on you
And you're good at bets
So where's my money
I know you bet
I'd never make that move

Cause I'm gone, I'm not fazed
I walk these roads with grace
And I'll wave with you behind me
With a new smile on my face
Cause I'm walking in new shoes now
I got a new song to sing
When I walk in the room every head turns
Every eye is on me
To bad you're not here to see it
And by the time you get this
I'll be so long gone and far
I'll send you a postcard
Aha I'll send you a postcard

Hey baby
You seen a ghost? this ain't yo lady
This is the chick that you held back now
All of the things you've said were crazy
I checked out my list and I feel good about it
I got the new haircut
The one that you said wouldn't look no good
Took that job you said I could not get
Wore that dress you said I'd never fit in

You're gone and I'm great
I got rid of your dead weight
And I'll wave at you behind me
With a new smile on my face ...

:)))))))))))))))))))))))))))))

I feeeeellllll fineeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee !!!!!!!!!!!!!!!!!!!



nimik mai mult nu am de spus la moment! ;)