Give me the reason ... !

MOTIVE: ... ptr k nu mai trebuie sa ma gindesc la ...

1. Nu ma sunat de ziua mea, culmea mi-a trimis sms la 22.24 min cind toti oaspetii plecau, mi-a distrus toata ziua ... prima data cind am plins de ziua mea;

2. Un an de zile nu o veit sa ma vada;

3. Vara nu mo cautat;

4. a spus la altii k nu mai e cu mn, k nu mai are prietena;

5. A spus unora ceea ce trebuia sa ramina intre noi;

6. Si-a batut jok de sentimentele mele, a profitat;

7. ... no comm

8. Din cauza lui miam stricat sanatatea si m-am ingrasat;

9. Ma face sa pling;

10. Ma face sa sufar;

11. Nu pot invata;

12. Nu ma pot concentra;

13. Mi-o distrus viata un an intreg;

14. A mintit;

15. Ii sarcastc;

16. Ii copil;

17. Ii nesimtit;

18. Nu poate iubi ... probabil de aia nu m-a iubit niciodata.

18 noiembrie

Imi pare rau so spun dar simt k viata mea din nou se transforma intrun cosmar, se prabuseste tot, mi se intuneca in fata ochilor. Nu mai inteleg ce se intimpla cu mn si cred k incep sa ma pierd. Mam saturat.


Fals, totul in jur e fals pina si fericirea care e aparenta.

Cred k am ajuns propria mea bataie de joc deoarece eu sg imi povoc suferinta si imi bat jok de mine insumi gindindu-ma la un prost.
Viata cik merge inainte cu sau fara iubirea unui om. Oare a fost reciproca? oare m-ai iubit vreodata? Este unica intrebare care poate ma macin acum. Distractie! ... Dada... asta e la virsta noastra. Pacat k noi fetele sau cel putin unele dintre oi nu ne distram ci ne ingropam de vii. dc? Nu stiu si nici nu caut raspunsul...Pentru ca suntem FETE! de AIA! Ne legam sufleteste si trupeste de un baiat care poapte nu merita nimik, nici makr o privire de a noastra...iar noi ii iubim, ii alintam, Doamne fereste sa-i ranim! si ei in schimb ce fac? Ne fac sa regretam k ne-am indragostit vreodata ... Lasa-ma, pleaca ... a fost a fost , nu mai e ... n-as vrea sa vb de regrete sau sa mi le imaginenez acum ... noi impreuna sa fim niciodata nu vm putea, suntem atit de diferit, atit de multe ne despart ... te-ai simti mindru sa stii k sufar acuma din cauza ta, sa vezi k te iubeste cnv...ei na, si eu te iubeasc sau te iubeam , nici nu mai stiu cum se numeste starea mea.sper sa apra in viata mea in viitor un m care sa fie in stare sa stearga toate dezamagirile provocate de tine ... tunci poate am sa ma uit in urma si am sa rid ... acum nu pot ... acuma pling, pling ptr k iubesc p cnv care nu merita.

cred k ma terorizeaza gindul k amintirea ta ma urmareste...nu ma lasa sa traiesc si din nou se joaka cu mine ... oare intr-atit m-a marcat prezenta ta in viata mea, incit sa nu pot si eu sa o iau de l inceput ... oare cit o sa ma mai gindesc la tine?

I'm not an angel, but I know that I have wings,
I'm just praying to God to give me the power to fly...
Ceva timp in urma mi-ai propus sa ne despartim, nu am vrut, acum eu sunt cea care nu mai stie ce vrea, poate ar fi fost at mai bine sa-ti spun da....? Ieri cind stateam in pat, inconjurati de liniste si purtandu-ne ca doi oameni absolut straini, ma gandeam ca ai avut dreptate cind ai spus "ASA O SA FIE MAI BINE PT AMBII". Tot ieri ma intrebam pe ce oare se bazeaza dragostea noastra dak eu nu sunt sufletul tau pereche, iar tu nu vrei sa fii al meu.
Eu, nu mai vreau sa ma simt vinovata.Eu nu sunt in stare sa te inteleg,sa ajung la inima si sufletul tau....poate asa e mai bine...poate asa trebuia sa fie...ca sa nu mai aiba loc o noua cearta...ce zici?
dak ne pierdem, inseamna k nu a fost dat sa fie,pt ce sa ne mai chinuim atat? pt ce ce sa-ti mai spun k te iubesc, dak tot nu ma crezi? Indiferenta omoara, iar tu ai devenit indiferent deja la toate...poate nu vreai...poate...poate nu ma inteleg eu singura...
sper sa o pot face...si totusi te iubesc,si nu am sa incetez sa o simt nici o clipa...

lipsa de inspiratie ,,,

de cite ori incep sa scriu cv , de atitea ori ma blochez pur si simplu si nu pot continua gindurile...unde sunt articolele intregi pe ti le dedicam in vara si tot anul imprejur? acuma k nu mai existi nu mai am despre c sa scriu :)) ... serios ... sincer as vrea sa pot citi si eu in sfirsit un articol de al meu p aici dar vad k nu se poate :D

Lupta continua...

Ma intreb oare cine e mai puternic? Eu? sau gandurile mele? Sentimentele sau ratiunea? Pt k pana in ziua de azi o lupta e dusa in interiorul meu...sunt clipe in care vreau sa-l cred din tot sufletul k ma iubeste, si chiar il cred, iar altele...cita incertitudine, cita bataie de cap, cite ganduri dintre care multe bolnavicioase, dar ce pot sa fac dak el imi creeaza aceasta stare? el ma face sa ma indoiesc de dragostea lui...cuvintele lui, uneori ma ranesc atat de adanc, iar alteori imi sunt ca mierea pe buze...M-am saturat sa ma tot gandesc, m-am saturat tot sa nu mai am incredere...de ce trecutul isi face mereu aparitia?Poate sunt eu de vina? poate gandurile mele sunt cele care imi tradeaza increderea in mine insumi? Sunt geloasa, geloasa rau de tot, si nu numai pe trecut, dar si pe oricare alte fete...si ma tot intreb de ce oare?...raspunsul e simplu...nu am incredere in mine si in dragostea noastra, iar tu nu demonstrezi k e altfel si ma lasi asa cu mii de dubii si semne de intrebare...dar nici nu vreau raspunsuri la gandurile mele ciudate, ci mai curand vreau un sprijin din partea ta... ceva care sa ma fac sa-mi recapat puterea, speranta si iubirea...

...

curaj...asta e tot de ce avem nevoie intr-o lume in kare niciodata nu suntem siguri de nimic; uneori nici makar de noi insine. cum n-ar fi viata mea acuma sunt fericita, nu conteaza k am sperante care imi par desarte, conteaza faptul k viata imi pare alta si eu insumi nu ma recunosc...ma bucur k vad lumea oleak altfel, ma bucur k ma vad independenta intr-o lume in care cindva eram propria mea sclava...e bine sa stii k traiesti cu picioarele p pamint...e bine sa stiu k am trecut peste iluzii...chiar dak uneori e frumos sa traiesti visind. am ajuns la concluzia k viata e mult mai faina cind o traiesti asa cum e ea cu probleme sau fara, e mult mai interesant sa traiesti cu "cruda" realitate decit cu un vis imposibil. nu am remuscari, regrete, ura si nici makar setimente profunde care sa ma distruga. cum am mai spus-o : "am ramas doar cu amintirea" ... iar amintirea mereu e frumoasa si dulce, chiar daca ascunde un trecut nu chiar fericit. exist, sunt aici si nu mai astept nimic ... am sps k voi fi fericita anul asta si asa si este ... !

Oare intr-adevar suntem incompatibili? oare tot ceea ce simtim e doar un vis frumos, pe care il distrugem zi de zi. Indoiala ne macina sufletele, asteptam unul de la altul ceva mai mult dt fiecare poate sa ofere,dar stau si ma gandesc de ce atunci nu renuntam definitiv? m-am saturat de certuri zilnice, care nu aduc la nimic productiv, zi de zi ne distrugem visele cu atata incertitudine! Ma verifici? Eu tot o fac:) dar straniu e k nu-ti reprosez nimic, pe cind tu ma invinuiesti de ceva ce nu am facut, de ceva de care intr-adevar nu sunt vinovata.DE unde atata neincredere? de unde dubiile acestea? de ce tot nu-ti vine sa crezi k esti unicul din viata mea? Oare cind o sa dipara toate neintelegerile pt a putea fi in sfarsit fericiti? Da, normal k nu trebuie sa ne deprindem unul cu celalalt,cu toate divergentele dintre noi, insa trebuie sa stim sa facem compromisuri, trebuie sa luptam pentru ceea ce dorim, iar daca ne dorim sa fim impreuna de ce at renuntam la noi si dragostea noastra? Visam sa merg cu tine de mana pe tot parcursul vietii, tu mi-ai creat acea dorinta, tu mi-ai dat aripi sa visezi, iar acum tot tu, ucizi, si nu iti dai seama cit de tare ma faci sa sufar, nu-ti dai seama k indiferent de orice tot nu pot renunta la dragostea noastra, pt k nu vreau sa te pierd- fac orice, iar tu tot nu apreciezi...de multe ori mi-a trecut prin gand ideea, oare ne meritam reciproc, si stii care e raspunsul?...inecearca at sa-l citesti in ochii mei, in sufletul meu,dak tot spui k nu simti nimic din partea mea, k nu simti iubirea ce ti-o port...poate nu vrei sa o simti? nu vrei sa o vezi?....

...

Acum nici nush ce sa mai spun, nici nush ce sa mai gandesc, o durere profunda imi macina sufletul si nu-mi da voie sa respir si cu toate asea tot nu renunt la speranta.Stau acum si ma gandesc oare de ce trebuia sa se intample anume asa? oare de ce trebuia sa fiu anume eu si anume cu el.Stiam k imi plac persoane deosebite, stiam k imi plac oameni interesanti, care au o enigma, insa nici chiar asa...un om pe care il iubesc din tot sufletl meu, insa pe care oricit de mult as incerca sa-l inteleg tot nu-mi reuseste, tot nu pot, oare sunt prea infantila? oare are nevoie de ceva mult mai mult, si at cum ramane cu ceea ce simtim? Da, e adevarat, timpul vindeca, insa oare cit va trebui sa treaca pana sa uit aceasta iubire? cat oare va trebui, sa gasesc pe acel cineva care sa ma iubeasca asa cum sunt eu, fara sa mai caute pe altcineva? fara sa astepte ca eu sa fiu asemenea altcuiva...Doamne cite ***...si nici una mie...cred k nu am ocupat un loc suficient de important in inima lui pt a-mi dedica ceva...cite cuvinte...si bizar e faptul k eu nimanui nu i-am spus ce ii spun lui, sau pe nimeni nu l-am numit asa cum il numesc pe el...in schimb el..."puiutu meu" ce strain imi pare acum,de parca nu mi s-ar adresa mie..."te vreau doar pe tine, acum si aici, ce n-as da sa te pot strange in brate,sa te sarut" hmmm parca nu e pt mine...De ce ma simt asa de stupid? de ce ma simt asa de straina? de ce am o stare pe care niciodata mai inainte nu am avut-o? M-am pierdut in gandurile mele, m-am pierdut in corpul meu, ma uit si nu ma recunosc,tacere...asta e ce pot oferi acum,,,lacrimi aste e ceea ce vreau acum...iubire...nu mai cred in ea...nu o mai simt...unde-mi sunt toate visele si toate sperantele,unde sunt eu? poate ma voi regasi? vreau sa recapat credinta, vreau sa ma regasesc...

...

E dureros sa-ti dai seama k nu reprezinti pentru partenerul tau acea persoana pe care el o cauta si o astepta...Marea mea dragoste imi scapa printre degete, dar eu tot stau aici si nu actionez nicicum...si ma intreb de ce oare?E greu sa repet cuvintele lui,dar totusi voi incerca: Eu ma inteleg cu oricine,dar cu tine chiar nu pot,si nu e vina ta pur si simplu avem caractere incompatibile!Stii acum as vrea sa utilizez o groaza de cuvinte din vocabularul tau pt a-mi exprima indignarea, pt a releva starea mea de kkt.Ce mama lor de caractere dak iubesti?Calc peste mine, calc peste toate principiile mele, peste lucrurile care nu-mi plac si doar pt a fi cu tine,pt k te iubesc,si ce dak tu tot nu crezi, dak tu consideri k te amagesc...Stii am facut ceva pt care ai sa ma urasti, dar nu am sa-ti spun niciodata,am vrut doar sa vad ceva si ce parte de surpriza am avut,dar am tacut...asa cum o fac de obicei...stii noi femeile suntem ca magnetul, pe noi mereu ne trage acolo unde nu ar trebui, si aflam lucruri pe care nu ar trebui sa le stim, pt k intr-un final tot noi suferim,si niciodata nu va reprosam nimic...Oare cind ai sa-ti dai seama k ma faci sa sufar? Imi spui sa las trecutul la o parte, insa oare cind ai sa o faci tu? Cind ai sa-mi oferi locul pe care trebuie sa-l ocup,dar din alt punct de vedere de ce trebuie? poate si ai dreptate fiecare are ce merita, dar eu poate si merit din plin toate astea pt k nu am stiut sa fiu puternica, pt k am cedat cind trebuia sa nu o fac, pt k am facut un om nevinovat sa sufere, si eu nu sunt asa, niciodata nu m-am incadrat in categoria lor si mereu le-am condamnat...dar cum se spune de ce te temi nu scapi...si poate acea frica de a pierde se va realiza mai curand dt vreau...sper doar sa nu ma distruga de data asta complet, caci am ajuns sa te iubesc din tot sufletul... Pacat k al tau e inca free...