sâmbătă, 20 septembrie 2008
letting go forever ...
ma gindesc k l-am iubit prea mult, mult mai mult decit ar fi meritat el vreodata ... da - nu merita, dar cum se mai spune - dragostea e oarba, si a mea asa a fost ... nimik in lume nu e mai frumos decit sa iubesti, nimik. nu conteaza ce iubesti sau pe cine, conteaza in ce mod o faci si o arati ... am ajuns la concluzia k nu ne-am meritat unul pe altul niciodata ... de ce? pentru ca si dragostea trebuie intretinuta. oare cu ce am contribuit noi doi la relatia asta? eu asteptind tu sa ma suni, nelasind d la mn, iar tu nici makr nu faceai un efort de a ma revedea ... eram sigura k facusem tot ce imi era in puteri ptr a salva relatia asta ... ptr prima data in viata credeam k am luptat, si nu ptr ceva ce mi-ar folosi, dar pentru "nimic" ... adevarul este k nu am facut nimik, adevarul este ca am calcat peste mindrie dar nu akolo unde ar fi trebuit ... ce folos ca te iubeam si ma iubeai? da - ma iubeai sau poate ma mai iubesti da asa in felul tau, nu mi-ai aratat ... ce folos de dragostea asta dak noi nu am stiut cum s-o pastram? acuma sunt multumita ca mi se sting sentimentele, sunt multumita deoarece nu avea rost si iti multumesc k ai inteles ... am mai spus-o cred si ai spus-o si tu : pentru toate cite mi-ai facut ar fi trebuit sa nu mai vb cu tn niciodata, sa te urasc cum ar face altii...nu pot, e prea mult pentru mine. nu te pot ura si cel mai inspaimintator este k realizez ca mereu vei avea un loc akolo in inima mea, un loc al tau sa stii...nu am ura si nici makar suparare pe tine ... ciudat lucru ... citeodata pur si simplu simt nevoie d a vb cu tn ... atit ... timpul vindeca ;)) dar oricum ramii asa unde si pe unde ... dar din ce in ce mai putin ...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu